Lucrarea de faţă nu este un act de reparaţie faţă de mişcarea legionară care a fost şi este nedreptăţită într-un mod strigător la cer. Nu în primul rând. Noi nu avem cum să împărţim dreptatea; iar dreptatea pe care au făcut-o şi o fac strâmbii se numeşte strâmbătate şi ne priveşte la fel cât ne şi interesează: deloc.

Cartea este compusă din texte scrise de către Corneliu Zelea Codreanu, numit de către popor „Căpitanul”. Materialele sunt aşezate pe baza criteriului cronologic – mai puţin partea de început care este prima parte a „Însemnărilor de la Jilava”. Am ales această modalitate de a începe primul volum din „Cartea Căpitanului Corneliu Zelea Codreanu” din motive editoriale. Textele cuprinse în acest volum sunt îndeobşte cunoscute destul de vag. Le-am pus împreună pentru mai multă claritate în ceea ce priveşte cursul activităţii şi vieţii lui Corneliu Zelea Codreanu. Acest volum cuprinde: „Însemnări de la Jilava”, „Pentru legionari”, „Scrisori studenţeşti din închisoare”, „Asupra chestiunii burselor oferite de către statul francez studenţilor români”, „Programul politic general al partidului Totul pentru Ţară - pentru alegerile din 1931”, „Cărticica şefului de cuib şi Procesul din mai 1938 – ultimul proces al Căpitanului”. Se încheie cu declaraţia unuia dintre asasinii celor paisprezece – Căpitanul, Nicadorii şi Decemvirii – în noaptea de 29 spre 30 noiembrie 1938.
În volumul de faţă nu am prezentat asasinatul lui I. Gh. Duca şi nici al comandantului legionar care a trădat, Mihai Stelescu, rămânând să facem acest lucru separat şi în cartea care se numeşte „Cartea Căpitanului Corneliu Zelea Codreanu”.
Numele „Cartea Căpitanului Corneliu Zelea Codreanu” ne-a fost inspirat de cartea lui Ernest Bernea, „Cartea Căpitanilor. Căpitanii în destinul românesc” – scrisă în 1937 şi publicată în 1940 –, pe care am reprodus-o integral ca prefaţă, schimbându-i numele în „Căpitanii în destinul neamului românesc”. Horia Nicola Ursu, Tudor Vladimirescu şi Avram Iancu au fost numiţi de către contemporanii lor cu numele de „Căpitan”. Acesta este un lucru puţin cunoscut, dar deosebit de important – Nicolae Densusianu dezvoltă această temă într-un studiu referitor la Horia. Acesta este motivul pentru care lucrarea de faţă poartă numele „Cartea Căpitanului Corneliu Zelea Codreanu”. Adică nu cartea Căpitanului Horia, nu a Căpitanului Tudor, nu a Căpitanului Avram. Ci a Căpitanului Corneliu. Prin căpitan poporul nu înţelege un grad militar ci pur şi simplu îşi recunoaşte şi îşi afirmă conducătorul. Se poate spune că, într-un fel, Căpitan este sinonim cu Voievod.
Am cules şi îndreptat ortografic textul de faţă. Trebuie făcute însă câteva precizări. Studiul care prefaţează volumul – „Căpitanii în destinul neamului românesc” de Ernest Bernea – l-am lăsat cu ortografia vremii. În plus pe tot parcursul cărţii am modificat tot ce era de modificat.
Volumul doi al lucrării de faţă va cuprinde toate circulările, manifestele, interviurile Căpitanului, împreună cu o cronologie amănunţită a vieţii şi activităţii acestuia. Cu alte cuvinte volumul doi al „Cărţii Căpitanului Corneliu Zelea Codreanu” va întregi perspectiva asupra subiectului lucrării.

Detalii tehnice:

• Titlu: Cartea Căpitanului Corneliu Zelea Codreanu
• Texte: Însemnări de la Jilava,Pentru legionari, Scrisori studenţeşti din închisoare, Problema burselor acordate de statul francez studenţilor români, Programul şi caracterul general, Cărticica şefului de cuib, Ultimul proces al lui Corneliu Zelea Codreanu
• Ediţie îngrijită de Mugur Vasiliu şi Eleodor Enăchescu
• Studiu introductiv de Ernest Bernea "Cartea Căpitanilor, Căpitanii în destinul neamului românesc"
• Introducere de Mugur Vasiliu
• Format: A4
• Număr de pagini: 836
• Număr de fotografii: 250
• Copertat scoarţă
• Supracopertă

Contact: Dragos Nicu - 0740.830.075

This e-mail address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it